ceasul solar - Planetele din sistemul solar

  Home  Publica un articol  Ultimele articole     Cauta
 Categorii
AFACERI (42)
ASTRONOMIE (8)
BANCURI (127)
BIOGRAFII (141)
BOLI (14)
CARIERA (1)
CODUL BUNELOR MANIERE (15)
DICTIONARE (380)
DIVERSE (124)
EDUCATIE (13)
GRUPELE DE SANGE (15)
HOROSCOP (65)
INTERNET (111)
INVENTII (44)
JOCURI (20)
JUSTITIE (2)
LITERATURA (13)
MEDICINA (85)
MINUNILE LUMII (11)
MUZICA (5)
POLITIC (4)
PROMOVARE COMPANII (21)
PSIHOLOGIE (21)
RECORDURI (34)
REFERATE (23)
RELIGIE (17)
REVIEW (1)
SANATATE (316)
SEX (66)
TEHNICE (24)
TRADITII (16)
TURISM (2)
Accesorii Telefoane



Recomandari Magazine:
Magazine Online
Accesorii Telefoane
Accesorii GSM
Componente GSM

Parteneri:
Dictionar Medical Online


ceasul solar - Planetele din sistemul solar

ASTRONOMIE » Planetele din sistemul solar

MERCUR Mercur este cea mai apropiata planeta de Soare, este si cea mai mica dintre planete. Ea are un relief de tip lunar , cu numeroase cratere - semne ale unei activitatii vulcanice, in trecut- depresiunii, ridica-turii, folii, munti nu prea inalti , atmosfera rarefianta , magnetosfera nucleu din fier. Din cauza temperaturii si a dilatatiilor puternice aici nu prea exista viata.

VENUS Venus este cel mai stralucitor corp ceresc dupa Soare si Luna. Fiind o planeta interioara orbitei terestre. Venus poate fi vazuta seara la apus si dimineata la rasarit. Privita de pe Pamant planeta prezinta faze. Radiindu-se pe o orbita interioara celei terestre, Venus eclipseaza Soarele din cand in cand, fenomen care a permis astronomilor sa Descopere o atmosfera densa in jurul ei care ii acopera fata de unde si denumirea de planeta cu voal.

Dupa marime, masa si densitate, Venus este aproape geamana cu Pamantul, fapt care ii face pe satelitii din trecut sa creada ca acolo ar putea exista viata. Structura interna a Luceafarului o aminteste in mule privinte pe cea a Terrei. Suprafata Luceafarului e mai putin cu- tanta decat cea a Lunii, planeta are munti, podisuri, cratere de natura vulcanica datorita densitatii mari a atmosferi, fata planetei e mai putin cicatrizata de meteoriti, acestia arzand in atmosfera.

Venus e o planeta activa are inosfera, insa ii lipseste magneto- sfera, in atmosfera ei au fost inregistrate descarcari electrice, dar ele sunt de natura vulcanica, iscandu-se “din senin”.

Planeta este acoperita de nari dense din picaturi de acid sulfuric si de alte substante care contin sulf picaturile de ploaie nu coboara insa mai jos de 90 km- din aceasta cauza temperaturile inalte de la suprafata, ele se evapora. Planeta este lipsita de hidrosfera, solul ei este acoperit cu blocuri de roci negre ca funinginea. Presiunea la sol este de 90 ohm, conditiile aici sunt prea vitrege pentru existenta vietii.

MARTE

Marte este a doua vecina a Pamantului, este dupa Luna cel mai cercetat corp cersc. Planeta are structura interioara similara celui a Pamantului, relieful ei se aseamana in multe privinte cu cel terestru si cu cel Lunar. Se disrug stiuri de muntii cu piscuri de pana la 29 km create de tip vulcanic, albiei secate de rauri, praf mult, de culoare rosie. Pe planeta bantuie furtuni de praf, la ploi se evdentiaza doua calote de gheata stralucitoare din gaz carbonic, are activitate seismica redusa, camp magnetic mic, atmosfera rarefiata. Temperatura maxima la ecuator e de 20 grade C, forme de viata n-au fost depistate. Despre existenta unei civilizatii martiene dupa cum se presupunea nici nu poate fii vorba.

JUPITER Jupiter este cea mai mare planeta a sistemului solar. In multe privinte ea se aseamana cu Soarele. Atmosfera planetei se intinde Pana la inaltimea de 700 km si consta din hidrogen, heliu, amoniac, vapori de apa si metan cu mari asezati in bende orizontale. Pe supra- fata planetei se evidentiaza pata Rosie, o zona de unde curentii at-mosferici sunt foarte violenti.

Jupiterare inosfera, magnetosfera cu centuri de radiatie imposibil de strabatut pentru astronauti. Mareele cosmice au descoperit in jurul planetei mai multe nele dispuse in benzi paralele cu planul ecuatorial. Jupiter are multi sateliti, 16 unii mai mari decat planeta Mercur.

SATURN

Saturn consta din 85% hidrogen, iar miezul ei este posibil pietros. Imposibilul ei exterior este alcatuit din hidrogen in forma de picaturi de ploaie. Saturn se evidentiaza prin mii de inele, satelitul sau Titan areare o atmosfera densa din azot, metan, amoniac si presiunea la suprafata fiind de 1,5 atm.

Saturn are 18 sateliti alcatuiti din mare parte din apa, ceea ce probeaza ca, in timpul formarii planetei in inprejurimile sale tempera-tura era scazuta.

URANUS Uranus este constituita dintr-un nucleu din roca si gheata, invelit de o manta de hidrogen lichid are un sistem inelar din fragmente de pietre acoperite cu ghiatam, atmosfera ei este alcatuita din metan.

NEPTUN

Neptun are centuri de radiatie si un inel, prin structura simuleaza Faza de inceput a Sistemului solar. De cand a fost descoperita si pana azi, inca nu a efectuat o rotatie deplina in jurul Soarelui. Neptun Are cel mai mare satelit Triton.

PLUTO

Pluto este cea mai indepartata planeta de Soare are masa mai mica decat cea a Terrei, este constituita dintr-un nucleu din silicati ca un invelis de gheata, dupa care urmeaza un altul din gheata de metan.

Atmosfera ei densa este din neon, fata planetei pare pistruiata, deoarece este acoperita cu pete de chiciura din metan, gheata, azot. Planeta are un satelit pe nume Charon. LUNA

- Diametrul 3476 km - Masa de 81,3 ori mai mica decat a Pamantului - Volumul de 50 ori mai mic decat al Pamantului - Departarea fata de Pamant este de 356400 km la pigeu si 406700 km la apogeu - Densitatea: 3,34 g/cm3 - Atmosfera este practic absenta - Temperatura circa 150 grade C pe partea insorita si 1380 pe partea umbrita - Perioada de revolutie (in jurul Pamantului) este egala cu perioa-da de rotatie (in jurul axei sale) ca urmare are indepartata me-reu aceasi emisfera catre Pamant. - Aselenizarea primilor pamanteni a avut loc la 21 iulie 1969 - Regiunile plate mai intense poarta numele de “mari” si “oceane” (Marea Linistei, Oceanul Furtunilor) si sunt delimitate de lanturi muntoase cu denumiri similare celor de pe Pamant (Alpi, Caucaz, Carpati).

RELIEF SI EXPLORARE

Cand privim Luna printr-un binoclu, descoperim la suprafata sa muntii, sesuri si cratere, dar mai ales dupa ce sondele si astronautii au pornit sa cucereasca Luna, relieful acestuia a ajuns sa fie cunoscut mai bine.

Relieful Lunii

Sesurile formeza petele intunecate care contureaza ochii, nasul si gura de pe chipul pe care il vedm cand privim Luna cu ochiul liber. Odinioara se credea ca acestea sunt mari si li s-au dat nume poetice: Marea Serenitatii, Marea Linistii, Lacul Viselor e.


[1] 2 3 inainte >>

 Optiuni
Versiune printabila
Trimite unui prieten
Semnaleaza neregula
Publica un articol
Planetele din sistemul solar
Accesorii Telefoane



Recomandari Magazine:
Magazine Online
Accesorii Telefoane
Accesorii GSM
Componente GSM

Parteneri:
Dictionar Medical Online