|
Imaginati-va cat de "minunata" era viata omului "primordial"! Moarte, nevoi, durere, primitivism... Statutul de prada pentru carnivore, virusi, bacterii, paraziti, etc. si, mai ales, fata de proprii semeni, al individului singuratic era asigurat. Unica sa salvare ar fi fost, dupa unii, starea de fericire a statutului de "sarac cu duhul" (individual sau in societate), dupa altii exact inversul. Ei afirma ca, omul primitiv a trait datorita liderilor sai, buni sau rai, inteligenti sau nu dar, obligatoriu, intr-un mediu social unde liderul sa isi manifeste potentialul. Noi credem ca ar fi tocmai un compromis intre aceste "fericiri" existentiale ale omului. "Aruncand" o privire la modul de organizare al primatelor (chiar si al comunitatilor umane primitive, care mai pot fi intalnite la momentul acesta pe teritoriul Terrei) se poate sesiza ca nu prea exista indivizi singuratici (exceptand cazuri strict exceptionale). Deci, comportamentul social este (si era) general prezent si/ sau necesar. Concluzionam ca organizarea in grupuri era vitala si este de necontestat deoarece cu ajutorul celorlalti indivizi ai comunitatii poti avea o sansa cat de mica de a "merge" mai departe pe drumul existentei, fie ca esti liderul plin de muschi, fie ca esti cel mai neinsemnat membru al grupului. Dar, cel putin pentru ancestralele vremuri ale primilor oameni, chiar si grupul nu prea avea mari sanse de reusita daca nu se "proceda" la o oarecare forma de organizare si, mai ales, la stabilirea unei ierarhii stricte. De altfel, este bine sa stiti/ sa va amintiti ca, de exemplu, primatele (gorile, cimpanzei, etc.) au structuri ierarhice foarte bine stabilite, chiar daca "structurile" create nu prea au treaba cu "alocarile" de obligatii sau altele asemenea (fapt usor de regasit si la nivelul oricaror alte animale care procedeaza la formarea de structuri "de grup"/ sociale). Si, absolut toate aceste grupuri pleaca de la un mascul predominant (fie, exista si grupuri dominate de femele dar... acestea sunt mici exceptii) care grupeaza in jurul sau una, doua sau mai multe femele. Acestea dau nastere la pui, masculi si femele, care vor constitui un nou nucleu de dezvoltare, echilibru sau dezechilibru. Mama natura ne arata ca acesta ar fi drumul catre comunitati cu mai multi masculi, reguli intersociale, etc. Dar, daca veti fi atenti, se creaza, sedimenteaza, rafineaza, etc. legaturile de sange: gasca, tribul, etc. si, chiar daca a existat vreodata o era matriarhala, era si normal sa se "procedeze la cea patriarhala deoarece forta va determina totul si mai putin sensibilitatea, spiritul de munca, s.a. (destul de caracteristice femeii (sau indivizilor sensibili). In paralel ne vom pune o intrebare: "De ce n-au mai evoluat restul animalelor cu organizari sociale?!?" Credeti ca oamenii sunt niste maimute favorizate de Dumnezeu?!? Cititi Biblia, sau orice alta carte de inspiratie divina si veti vedea ca LUI ii plac invingatorii, indiferent daca acest lucru se realizeaza prin crima (cel putin inainte de a "inmana" lumii cele 10 porunci), minciuna, furt, etc. si, chiar daca aceste consideratii au aplicatie la nivelul omului dupa chipul si asemenea LUI si, bineinteles, creati de EL, este imposibil ca EL sa nu fi respectat niste reguli anterioare de genul "selectie naturala" sau "invingatorii conteaza" (indiferent de mijloacele folosite). Deci, care ar fi ratiunea stagnarii evolutive pentru toate celelalte animale si progresul exclusiv al acestui "Homo Sapiens Divinus"? Dupa parerea noastra raspunsul este destul de simplu... Plafonarea evolutiva este rezultatul plafonarii existentiale ale grupurilor de animale. Ce efort suplimentar ar trebui sa presteze carnivorele odata ce dorm doua treimi din viata lor si, in cealalta parte se harjonesc si mai dau cu laba sa manance? Lupii se poate spune ca ar avea conditii sa evolueze... ?!? Poate afirma cineva ca nu au evoluat? Acest semn "pregnant" de evolutie al omului se datoreaza, bineinteles, doar LUI. Daca nu introducea "samanta divina" in noi credeti ca mai saream peste stadiul de "Homo Gorila C Plus-Plus"?!? Imi imaginez "materialistii" cum "sar in sus" citind aceste afirmatii. Moment!!! Samanta divina a LUI este legata de cunoastere si setea specifica acesteia sau, poftim, de modul cum functioneaza creierul nostru conformandu-se acestor parametri. Fara aceasta samanta nu se va ajunge niciodata la dorinta de cunoastere suplimentara unui echilibru (religios sau nu) si, bineinteles se ajunge la stagnare. In plus, EL nu avea cum sa faca o alegere mai buna deoarece, la momentul interventiei LUI, maimutele erau cel mai bun compromis necesar cerintelor sale. Exista si unele teorii care "spun" ca aceasta "samanata a cunoasterii" este generata de cel mai simplu efect uman de adaptare, cel numit generic "plictiseala". Despre ce este vorba? Imaginati-va ca visul vietii voastre este sa mancati prajitura "X"! Daca EL va asculta ruga si va da toata viata numai acea prajitura... Ce credeti ca se intampla?!? Dupa nici macar un an veti "da afara" numai daca vi se arata prajitura respectiva. Care este secretul acestui comportament? Adaptarea. Multi vor sustine teoria ca, de vina este corpul nostru care se adapteaza permanent si, la un moment dat, nu mai suporta normalitatea anterioara. Altii spun ca este vorba despre considerente psihice, de dorinta de schimbare, s.
|